A J'AMICHE GINE SCURCE
I j' resarje s'é allungate ancore,
'n grane ggnove a quésta vècchja crone
s'é appuntate dènnece valore,
valore,inzomme,d' n' cèrte tone.
Oddi'! Nn' vojje dice ch'é 'nna pèrle,
pérò é sicure ch'é d' matrepèrle.
Bbéjje lucènte,sénza graffiature,
'n vaghe lisce lisce sénza rughe,
ammézze a j' atre, anze, fa figure,
pure vicine a chi é d' tartarughe,
ippò,le sanne tutte,cu nz' véde!
Inzomme fa la crone più complète.
nz' sa perché,nn' scorre tante,
'mmézze le dète pijje le 'mpuntajje
i quande 'ncocce,n' nc' stanne sante,
t' fa 'mbrujja' da deventa' ciavajje,
imméce d'i' Mistère Gaudiose
devènte 'n Mistère Dolorose.
Apparte i schérze,apparte 'sta curnice
che lla so' fatte pér métaforare,
ma in réaltà,j' mò v' l'énga dice,
déntre 'n quadre é 'nna béllézza rare,
sa fa' la pose méjje d' n'attore,
a rremirarse pèrde le méjj'ore.
I se recorde quande da vajjole,
i' cojje d'i' cappotte addavezate,
quande facéve sèmpre séche a scole,
la chjome bbèlla fute i ondulate,
Quélla fotografije é sorprèndènte!
La porte ancore sopre la patènte.
Quélla patènte che sta sèmpre 'mpétte
che j'accomùne a tutte le quatrane
c'ha cunesciute i,spésse a ttétt a tétte.
Mo l'ha rengnuse déntre la catane,
Staranne a lletiga' pe ggélosije
pér conténtarse la fotografije.
Ma proprje allore nn'é d' buonumore
quande passégge che 'ste rimembranze,
perché ci'amanghe una di colore.
Pérò,forse,chisà, ce te' la spranze.
Spère di appagare l'ambizione
i complèta' la grossa collézzione.
La volontà la te',pérò i' spécchje
i fa 'na mezza bbotte scuraggi',
perché i' fa vede' 'n poche vécchje,
jsse nci'ulésse crede lì per lì;
pijje i' streccitte p' ss' fa' la scrime
i s' n'accorje ca nn'é cumme a pprime.
Subbèntre allore la rassegnazione,
remette i péde 'ntèrre i tire 'nnanze,
rinunce pure a qulla collezzione
s' smorze la fiammèlle de lla spranze.
Repènze a lla patènte che te 'mpétte
ippò s' sfoghe sole a ffa a ttressètte.
E' 'n maéstre, sénz'avére uguali.
Modéstamènte,tè' 'na frase fisse:
" In questo gioco io non ho rivali."
Pure se pèrde nn' nn'é state jsse.
Péocate che s'arrabbje troppe spesse!
Ogni partite c'èsce 'n procésse.
Quést'é la vite,ormaje, care Ggine
quéste passe la case,cu ppo' fa',
i bbarre? Grazje a Ddi' ,nn'é la cantine !
Quélle che truve mo ta da' pijja',
'Nte po' capa' più quelle che tte 'ncocce,
u a ttréssètte u 'na partite a bbocce.
Pare 'na cosa triste? Nn'é lle vére!
Si' già tre vote nonne i e n'affare,
quést'é 'na cose che te fa piacere,
n'atre ddu' matrimonje,almine pare,
stanne p' ffa' ddu' bbèlle i brave fijje,
cu vva truvènne più da lla famijje ?
So' tante bbèlle 'ste soddisfazione,
te so' costate tanti sacrifice,
ma mo pérò te truve in condizione
che nn' reintre déntre la cammisce?!
So' cose che reimpjene la vite,
quinde n' nn'é lle vére ch'é fenite,
Ricorde! Nn' te' témpe a rrecurdarte:
L'azziènde, i cunijje, le jalline,
pota' le piante i soprattutte l'arte,
quell'arte culinarje, la cucine,
Nu' séme î più cunténte,p' ddavére!
Ci'adéma recrija' tutte le sere.
Carne a lla grijje cotte che la vrasce,
cannaruzzitte a lla militare,
vine,presutte,fave fresche i casce,
pépérongine più del regolare,
chi scalle l'acque, chi attizze i' foche
i Ggine Scurce fa i' Cape Coche.
A jj' 'mpenzione a tti te pare brutte
E' méjje a llavura' sénza fa' nénte
J' dice: i' pénzionate dà più frutte
i jsse stesse e pure più cunténte.
Nte n' penti' ca ce truvéme bbone,
cumma che mmo e in tutte l'occasione.
I4 Aprile 1989
inizio -libri editi -parlato
pulito - sposi -politica-
amici - altre rime
-immagini -giochi-
nomi - prosa - novità
© 2004-2012 by Duilio De Vincentis- tutti i diritti delle immagini usate
sono dei rispettivi titolari s.l.
Webdesigner:weball - curato
e messo in rete da |
![]() |